Pro-occidental în principiu,
epuizat în practică

Starea de spirit: pesimism, sărăcie, cerere de schimbare

Tabloul general este al unei societăți economic epuizate și politic deziluzionate. 60% dintre respondenți spun că situația financiară a gospodăriei lor s-a înrăutățit față de acum doi ani — 35% oarecum mai rău, 25% mult mai rău. Numai 16% raportează o ameliorare. Tradus în termeni absoluți: 11% declară că abia reușesc să-și asigure hrana, 15% că își permit mâncare dar hainele reprezintă o dificultate serioasă, iar 30% că pot cumpăra hrană și haine, dar bunurile de folosință îndelungată sunt o problemă. Doar 3% spun că-și pot permite aproape orice.

56% sunt pesimiști în privința viitorului României, față de 40% optimiști. Cererea de schimbare este copleșitoare: 56% cer schimbare politică fundamentală, 19% schimbare moderată, și numai 21% vor să păstreze lucrurile stabile. 60% nu au încredere că alegerile din România sunt corecte și că reflectă voința cetățenilor — 26% nu prea au încredere, 34% nu au deloc. Numai 37% se declară încrezători.

Prioritățile naționale

Inflația și costul vieții domină lista problemelor percepute ca cele mai importante, cu 49%. Corupția urmează la 46% — o cifră care plasează România printre țările cele mai preocupate de această temă din întregul sondaj regional. Economia și locurile de muncă sunt menționate de 35%, sărăcia și inegalitatea de 27%, serviciile de sănătate de 26%, educația de 23%. Securitatea națională și apărarea apar la 19%, conflictele și diviziunile interne la 12%, iar războiul din Ucraina — deși se desfășoară la granița României — abia la 11%. Locuințele (5%) și imigrația/emigrația (3%) închid lista.

Mass-media, încredere și dezinformare

Televiziunea rămâne principala sursă de știri pentru 42% dintre români, urmată de rețelele sociale (Instagram, Facebook, YouTube, TikTok) pentru 36% și de site-urile de știri online pentru 16%. Ziarele sunt menționate de 1%. Clivajul generațional este dramatic: la categoria 18–29 de ani, rețelele sociale sunt sursa primară pentru 72% — față de 11% televiziune. La 60 de ani și peste, televiziunea domină cu 65%.

Încrederea în mass-media este fragilă: 59% declară că au oarecare sau multă încredere în informațiile primite, dar 40% exprimă neîncredere — 29% oarecum, 11% totală. Pe tema libertății presei versus protecția față de dezinformare, 38% consideră că prioritatea ar trebui să fie protejarea oamenilor de dezinformare, 34% că libertatea mass-mediei trebuie să primeze, iar 26% că ambele sunt la fel de importante.

Democrație, instituții și ideologie

51% consideră că democrația este cel mai bun sistem de guvernare, chiar dacă uneori produce lideri slabi. 40% spun că un guvern puternic și hotărât contează mai mult, chiar dacă nu este întotdeauna democratic. Pe ideologie economică, piața liberă are 49% favorabil față de 39% nefavorabil; economia de piață are 53% favorabil față de 40% nefavorabil; capitalismul are 49% favorabil față de 39% nefavorabil. Socialismul este văzut negativ de 54% și pozitiv de 30%. Comunismul înregistrează cel mai clar respingere: 72% nefavorabil față de 17% favorabil.

Valorile societale: ce consideră românii important

Sondajul a măsurat pe o scală de la 1 la 10 importanța acordată unei serii de valori sociale. Egalitatea de șanse pentru toți cetățenii obține cel mai mare scor mediu: 8,93/10, cu 83% în banda 8–10. O justiție independentă care să țină guvernul responsabil obține 8,88. Respectul internațional față de națiune și tradiții are media 8,65. Forța militară ca instrument de protecție obține 8,68, iar un corp de poliție solid pentru siguranța cetățenilor 8,56.

Dreptul la protest față de guvern obține 8,52 și libertatea presei 8,36. Piețele libere și acordurile de liber schimb sunt apreciate la 8,41, respectiv 8,33. Un guvern suveran, necondiționat de instituțiile internaționale, obține 7,67 — cel mai mic scor din categorie, deși 61% îl plasează tot în banda 8–10. Respectul față de religie și valorile tradiționale are media 8,06. Cel mai scăzut scor din întreg setul îl obține reabilitarea infractorilor în detrimentul pedepsei: 6,73 — cu 31% în banda 1–5. Diversitatea și acceptarea diferențelor etnice sau sociale are 7,89. Portretul valorilor românești este, în esență, acela al unei societăți liberal-constituționale în aspirație, retributive în privința justiției și puternic atașate de ideea onoarei naționale.

Interferența externă

66% dintre români sunt de acord că țări străine încearcă să influențeze politica internă prin dezinformare, propagandă și alte metode — 32% complet de acord, 34% oarecum de acord. Numai 9% neagă. Impactul perceput este semnificativ: 50% cred că interferența este suficient de puternică pentru a afecta rezultatele electorale sau deciziile guvernamentale, 30% cred că există un impact fără a fi decisiv, iar 8% consideră că impactul este mic sau inexistent.

România și Kosovo sunt singurele două țări din cele 11 sondajate în care Rusia — nu SUA — este identificată drept principal actor de interferență: 52% o indică pe prima. Urmează UE cu 42% și SUA cu 34%. Mai departe: Israel 14%, China 13%, Germania 13%, Iran 11%, Qatar 3%, Arabia Saudită 3%.

Narațiunile despre Rusia și Ucraina

Sondajul a testat o serie de afirmații cu caracter de dezinformare. Rezultatele pentru România: 70% cred că Rusia a folosit exporturile de energie pentru a influența politica internă a altor țări (14% resping afirmația); 64% cred că Rusia a răspândit deliberat știri false în exterior pentru a slăbi coeziunea altor state (19% nu sunt de acord). Prin contrast, 48% consideră falsă afirmația că „provocarea occidentală a cauzat războiul din Ucraina" — 32% o consideră adevărată. 49% resping afirmația că „NATO a acționat agresiv față de țările nemembre" — 31% o acceptă. 53% consideră falsă afirmația că „UE este pe punctul de a se prăbuși" — 35% o acceptă. 46% resping afirmația că „Rusia este portretizată nedrept de media occidentală" — 36% o acceptă.

Pe responsabilitatea pentru război, 54% dau vina în principal pe Rusia, 17% pe mai multe părți deopotrivă, 11% pe Ucraina, 5% pe SUA, 3% pe NATO și 3% pe UE. 45% cred că războiul va rămâne un conflict bilateral, 27% că se va extinde la alte țări din regiune, iar 12% că va evolua într-un al treilea război mondial.

Favorabilitate față de actori internaționali

NATO conduce detașat: 62% favorabil, 14% nefavorabil. UE urmează cu 58% favorabil față de 19% nefavorabil. Germania are 59% favorabil, Regatul Unit 57%. SUA au 44% favorabil față de 25% nefavorabil. ONU obține 46% favorabil față de 17% nefavorabil. China are 31% favorabil față de 22% nefavorabil.

La polul negativ, Rusia are 57% nefavorabil față de 14% favorabil — iar Putin personal înregistrează 58% nefavorabil față de 14% favorabil. Iranul are 52% nefavorabil față de 9% favorabil. Israelul se situează net negativ: 33% nefavorabil față de 25% favorabil. Ucraina are 40% nefavorabil față de 26% favorabil. Trump înregistrează 43% nefavorabil față de 25% favorabil. Zelenski are 40% nefavorabil față de 27% favorabil. Xi Jinping: 32% nefavorabil față de 17% favorabil.

Viziunea geopolitică și preferințele de alianță

60% dintre români consideră că țara lor este natural aliniată cu America, Europa și Occidentul. 6% spun că este aliniată cu Rusia și Estul, 13% că se află în egală măsură între cele două tabere, iar 10% că nu se identifică cu niciuna. Puși în fața alegerii binare între Rusia și SUA ca aliat, 56% ar alege SUA — 29% complet, 27% preponderent —, 30% ar rămâne neutri, iar 7% ar opta pentru Rusia. Alegerea între Rusia și UE dă un rezultat și mai tranșant: 62% pentru UE, 24% neutri, 9% pentru Rusia.

SUA sunt văzute ca partener de 58% și ca amenințare de 19%. Rusia este văzută ca amenințare de 64% și ca partener de numai 12%.

NATO și securitatea

Apartenența la NATO beneficiază de 80% susținere (48% puternic, 32% oarecum), față de 10% opoziție. 68% se declară încrezători că NATO ar interveni militar pentru apărarea României în cazul unui atac — 30% foarte încrezători, 38% oarecum —, față de 27% lipsiți de încredere. Această proporție plasează România printre membrii cei mai încrezători din sondaj. Pe prioritatea de securitate, 42% consideră că o relație strânsă cu SUA și NATO este cea mai realistă garanție; 21% preferă apărarea independentă; 21% cooperarea cu alte țări europene; 9% cooperarea cu alte state balcanice.

Narațiunea despre Ucraina — fisura

Deși 54% atribuie cea mai mare responsabilitate pentru război Rusiei, și doar 32% consideră drept adevărată afirmația că „provocarea occidentală a cauzat războiul", 52% cred că România face deja prea mult pentru a sprijini Ucraina — față de 6% care spun că nu face suficient. Zelenski are un rating net negativ: 27% favorabil față de 40% nefavorabil. Ucraina în sine este văzută net negativ — 26% favorabil față de 40% nefavorabil. Tensiunea este reală: luciditate față de agresorul rus, oboseală față de costurile susținerii victimei.

Identitate și conexiune socială

Când sunt întrebați ce îi face să se simtă conectați cu ceilalți — dincolo de familie și prieteni —, 48% aleg ca prima opțiune împărtășirea acelorași valori, indiferent de locul unde se află oamenii. A doua alegere frecventă este limba comună (17%) și credința religioasă (14%). Apartenența la aceeași națiune sau regiune apare mai rar ca factor primar de conexiune. Portretul identitar al românului din sondaj este, surprinzător, mai cosmopolit decât naționalist în prima alegere — deși apartenența națională și religia sunt puternic valorificate când vine vorba de scale de importanță socială.

Concluzie

Datele conturează portretul unui electorat pro-occidental în principiu, lucid față de amenințarea rusă, epuizat economic, neîncrezător în propriile instituții și tot mai puțin dispus să plătească factura unui război care nu pare să fie al lui. România susține NATO cu 80%, identifică Rusia drept principalul factor de dezinformare, și totuși — jumătate din populație crede că face deja prea mult pentru Ucraina. Fisura nu este între pro-vest și pro-est; este între angajamentul strategic declarat și disponibilitatea concretă de a suporta costurile acelui angajament, în condiții de precaritate economică și neîncredere instituțională profundă.